Pe 14 octombrie 2026, Legal Aid Agency (LAA), agenția britanică care administrează asistența juridică din bani publici, a publicat o actualizare despre atacul cibernetic identificat pe 23 aprilie 2025. Potrivit ei, datele furate sunt mai vechi și mai ample decât a spus inițial: cele mai multe privesc perioada ianuarie 2007 – 16 mai 2025, aproximativ 250.000 de înregistrări sunt dinainte de 2007, iar cea mai veche înregistrare verificată până acum este din 1978. În mai 2025, agenția vorbea despre persoane care au folosit serviciul online din 2010. The Record a relatat actualizarea pe 15 octombrie.
Ce este confirmat, ce este relatat, ce nu se știe
- Confirmat de LAA: atacul a fost identificat pe 23 aprilie 2025, iar pe 16 mai 2025 s-a aflat că fusese mai extins și că un grup criminal luase o cantitate semnificativă de date personale. Analiza continuă, iar actualizarea revizuiește intervalul de date și tipurile de date afectate.
- Confirmat de LAA: majoritatea datelor privesc cereri, solicitări sau plăți din ianuarie 2007 până la 16 mai 2025, sau cazuri active în acea perioadă. Circa 250.000 de înregistrări sunt dinainte de 2007, în mare parte din anii 1990 și 2000, câteva dinainte de 1990. Cea mai veche înregistrare verificată în prezent este din 1978.
- Confirmat de LAA: au fost luate și unele date de probațiune ale serviciului penitenciar și de probațiune (HMPPS), despre un număr mic de infractori administrați între 2010 și 2017, în peste 99% din cazuri între 2016 și 2017. Actualizarea spune că niciuna nu privește victime ale infracțiunilor.
- Confirmat de LAA, în exemple: solicitanți de asistență juridică (nume, date de naștere, numere de asigurare națională, coduri poștale, date financiare, dosare și plăți); înregistrări din procese la Crown Court (nume, adrese, infracțiuni, pledoarii, sentințe); practicieni (contracte, date bancare, nume și e-mailuri ale utilizatorilor portalului); judecători, avocați și stenografi menționați în dosare; părți adverse în cauze civile. Agenția precizează că tabelele nu înseamnă că fiecare persoană a avut toate datele luate și că o înregistrare dinainte de 2007 nu înseamnă că oricine a interacționat cu serviciul atunci este afectat.
- Confirmat de LAA și de ministrul justiției, potrivit The Record: nu există indicii că datele au fost publicate sau partajate. În 2025, grupul care a revendicat atacul spusese că deține datele a peste două milioane de persoane; cifra este afirmația lui, nu a guvernului.
- Necunoscut: numărul total de persoane afectate, ce conține înregistrarea fiecăruia, cine este grupul, când se termină analiza și unde erau păstrate înregistrările mai vechi de 2007. Actualizarea nu spune nici de ce acele date erau accesibile. Nicio sursă citită nu leagă cazul de organizații din România.
Trei decizii pe care le poți discuta acum
1. Cât păstrăm și cine hotărăște. Actualizarea nu explică de ce existau date din 1978 și nici dacă ele se aflau în sistemul atacat sau într-o arhivă conectată. Întrebarea este însă bună pentru orice organizație: pentru fiecare categorie de date, cine a stabilit perioada de păstrare, unde sunt copiile vechi și cine le poate șterge sau izola?
2. Sisteme vechi. LAA spune că retrage sau izolează tehnologia cu risc mai mare și lucrează la modernizarea sistemelor învechite, alături de autentificare și controale de acces întărite. Observația noastră: un sistem vechi nu e doar „o problemă de IT”; el păstrează date, acces și procese pe care cineva de afaceri trebuie să le poată opri, muta sau închide.
3. Cum corectezi în public o cifră. Perimetrul anunțat în mai 2025 (din 2010) a trebuit să fie extins la 2007 și, pentru unele înregistrări, la 1978. Agenția spune explicit că analiza continuă și că datele sunt „nestructurate, fragmentare sau incomplete”, potrivit The Record. Nu e o scuză, ci un model de formulare: ce știm acum, ce nu știm, ce se poate schimba.
Comportamentul pe care îl antrenezi, pe roluri
- Proprietari de date (resurse umane, juridic, clienți, operațiuni): pentru fiecare set știu perioada de păstrare, motivul și cine aprobă ștergerea sau arhivarea.
- IT și securitate: au o listă a sistemelor vechi, cu proprietar de business, date păstrate, conexiuni și un plan de retragere sau izolare.
- Comunicare și juridic: când anunți un incident, folosești formulări de tipul „la această dată știm X, analiza continuă, cifra se poate schimba” și pregătești dinainte textul de actualizare.
- Suport pentru cei afectați: vorbesc din același text aprobat și repetă sfaturile oficiale: atenție la mesaje și apeluri neașteptate, verificarea independentă a oricui cere date sensibile, parole puternice și diferite pentru fiecare cont.
- Conducere: cere periodic un raport simplu: ce date vechi avem, de ce le păstrăm și ce s-ar întâmpla dacă s-ar scurge mâine.
Exercițiul: 40 de minute, „cifra a crescut”
Participă proprietarul unor date, IT sau securitate, juridicul sau responsabilul cu protecția datelor, comunicarea și un reprezentant al conducerii. Scenariu fictiv: ați anunțat un incident cu date din ultimii cinci ani; după o lună analiza arată date de acum cincisprezece ani.
- Pasul 1 (10 minute) — cine decide că anunțul trebuie corectat, în cât timp și cu ce formulare? Ce spuneți celor deja informați?
- Pasul 2 (10 minute) — de ce aveați datele vechi? Unde sunt, cine le-a hotărât păstrarea, cine ar putea să le șteargă și ce ar presupune?
- Pasul 3 (10 minute) — ce sisteme vechi mai au acces la acele date? Cine le poate izola și ce se pierde dacă o face?
- Pasul 4 (10 minute) — ce spun suportul și comunicarea celor care întreabă dacă sunt afectați, când răspunsul nu se cunoaște încă?
Ce măsori
- Procentul seturilor de date cu perioadă de păstrare scrisă și proprietar numit.
- Volumul de date mai vechi decât perioada de păstrare declarată.
- Numărul de sisteme vechi cu plan de retragere sau izolare și dată-țintă.
- Timpul de la descoperirea unei diferențe de perimetru până la actualizarea publică.
- Câți dintre cei din suport și comunicare pot enunța ce se știe și ce nu se știe, fără să promită.
- Cât durează să aflăm ce date a avut un sistem compromis.
Cazul nu este încheiat: agenția nu știe încă cine este afectat și cât de departe merge analiza. Concluzia nu depinde de răspuns. Datele pe care nu le mai ai nu pot fi furate, iar o cifră comunicată cu rezerva potrivită se corectează mai ușor decât una prezentată ca definitivă.